Management in Health, Vol 16, No 4 (2012)

Font Size:  Small  Medium  Large
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI CLINICO-EVOLUTIVE ALE COLITEI ULCERATIVE

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI CLINICO-EVOLUTIVE ALE COLITEI ULCERATIVE. STUDIU PROSPECTIV PE 5 ANI INTR-UN CENTRU TERTIAR DE GASTROENTEROLOGIE

 

Dr. Olga BRUSNIC1- medic specialist, doctorand

Prof. Dr. Daniela DOBRU1- medic primar, director Scoala doctorala,

Dr. Danusia ONISOR1 - medic specialist, doctorand,

Dr. Ofelia PASCARENCO1 - medic specialist, doctorand,

Dr. Mircea STOIAN2- medic specialist, doctorand,

 

1 Spitalul Clinic Judetean Mures, Sectia Clinica Gastroenterologie,

2 Spitalul Clinic Judetean Mures, Sectia de Anestezie Terapie Intensiva.

 

REZUMAT:

INTRODUCERE: Pe parcursul ultimelor 3 decenii, imbunatatirea criteriilor de diagnostic ale afectiunilor inflamatorii intestinale idiopatice a dus la cresterea interesului pe plan mondial pentru aceasta patologie. Evolutia clinica a afectiunii, prognosticul si orice complicatii asociate sunt de importanta majora pentru pacient si medicul curant.

SCOPUL STUDIULUI a fost de a determina aspectele epidemiologice si clinico-evolutive ale pacientilor cu colita ulcerativa (CU) intr-un centru tertiar de Gastroenterologie.

MATERIAL SI METODA: Am efectuat un studiu prospectiv, observational, pe un lot de pacienti aflati in dispensarizarea clinicii noastre in perioada ianuarie 2007 - decembrie 2011. Lotul de studiu a cuprins 160 de pacienti cu CU. Diagnosticul bolii a fost stabilit in baza examenului clinic, endoscopic si histopatologic. Fiecare pacient a avut o ˮfisa a pacientuluiˮ in care s-au colectat datele demografice, antecedentele familiale si heredo-colaterale, semnele si simptomele bolii, parametrii biologici. Au fost evaluate complicatiile intestinale si extraintestinale, tratamentul fiecarui pacient la debutul bolii, in perioadele de activitate ale bolii, precum si in etapa de remisiune a afectiunii (clinica si endoscopica). Analiza statistica. Datele au fost procesate cu ajutorul instrumentelor statistice in Excel (Microsoft Excel 2003).

REZULTATE: Incidenta anuala a pacientilor cu CU a cunoscut un trend ascendent: de la 12 cazuri nou diagnosticate in 2007 s-a ajuns la 35 cazuri noi in 2010, respectiv 30 cazuri noi in 2011. De asemenea, a crescut numarul pacientilor dispensarizati cu CU de la 58 in 2007 la 160 in 2011. Am avut o repartitie aproximativ egala pe sexe a pacientilor: 51% femei, 49% barbati. Majoritatea pacientilor au fost din mediul urban (71%). Varsta minima de debut a CU a fost de 15 ani, iar varsta maxima 80 ani. 61% dintre pacienti au fost nefumatori, iar 25% fumatori activi. Dupa extinderea leziunilor, 60% dintre pacienti au avut colita stanga, 22% colita stanga extinsa, iar 17% proctita. Dupa severitatea bolii, 54% dintre pacienti au avut pusee moderate de boala, 24% pusee usoare, 15% pusee severe si numai 7% au fost in remisiune clinica si endoscopica pe perioada examinata.

CONCLUZII: Conform rezultatelor obtinute CU are un trend ascendent al incidentei, ceea ce impune un management corespunzator al pacientilor cu sindrom diareic la care se asociaza sau nu elemente patologice (sange, mucus). Aceste date demonstreaza utilitatea supravegherii endoscopice la pacientii cu boala de data veche si la cei cu forma extinsa a bolii, inclusiv pancolita, precum si utilitatea colectomiei precoce la pacintii cu diplazie severa.

 

Cuvie cheie: colita ulcerativa, endoscopie, cancer colorectal, interventie chirurgicala

 

 

INTRODUCERE: Pe parcursul ultimelor trei decenii, imbunatatirea criteriilor de diagnostic ale afectiunilor inflamatorii intestinale idiopatice a dus la cresterea interesului pe plan mondial pentru aceasta patologie. Fenotipul caracteristic al bolilor inflamatorii intestinale ne va indica prognosticul afectiunii precum si tratamentul fiecarui pacient cu medicatie specifica targhetului urmarit.

Colita ulcerativa (CU) este o afectiune inflamatorie cronica continua sau recurenta, care evolueaza cu pusee de activitate si perioade de remisiune clinica. Manifestarile clinice in CU se coreleaza cu severitatea si extinderea afectiunii. Activitatea clinica a bolii se clasifica in patru categorii: usoara, moderata, severa si faza de remisiune. In raport cu extinderea leziunilor, se descriu proctite, colite stangi si colite stangi extinse inclusiv pancolite.

Evolutia clinica a afectiunii, prognosticul si orice complicatii asociate sunt de importanta majora pentru pacient si medicul curant.

Scopul studiului a fost de a determina aspectele epidemiologice si clinico-evolutive ale pacientilor cu CU intr-un centru tertiar de Gastroenterologie.

 

MATERIAL SI METODA. Am efectuat un studiu prospectiv observational pe un lot de pacienti aflati in dispensarizarea clinicii noastre in perioada ianuarie 2007 - decembrie 2011. Lotul de studiu a cuprins 160 de pacienti cu CU. Diagnosticul bolii a fost stabilit in baza examenului clinic, endoscopic si histopatologic. Fiecare pacient a avut o ˮfisa a pacientuluiˮ in care s-au colectat datele demografice (nume/prenume, varsta, sex, mediul si judetul de provinienta, statutul de fumator), antecedentele familiale si heredo-colaterale, semnele si simptomele bolii (frecventa scaunelor, prezenta rectoragiilor, durerea abdominala, temperatura corporala, greutatea corporala, astenie, adinamie). Dintre parametrii biologici au fost luati in considerare valorile hemoglobinei, ale leucocitelor, trombocitelor, ale transaminazelor serice, ale proteinelor si ale markerilor inflamatiei: VSH si PCR. Toti pacientii au fost examinati endoscopic (pentru evaluarea extinderii si severitatii leziunilor) la debut si ulterior la 1-2 ani de la momentul diagnosticului in vederea urmaririi evolutiei bolii in perioada amintita. Au fost evaluate complicatiile intestinale si extraintestinale, tratamentul fiecarui pacient la debutul bolii, in perioadele de activitate ale bolii,

 

precum si in etapa de remisiune a afectiunii (clinica si endoscopica).

Examenul coproparazitologic a fost efectuat pentru excluderea etiologiei infectioase. S-au realizat teste microbiologice din scaun in timpul recaderilor refractare sau severe si la cei cu un istoric recent (3luni) de terapie cu antibiotice, pentru excluderea infectiei cu C. Difficile. Activitatea clinica a bolii (conform Clasificarii Truelove si Witts) a fost clasificata in patru categorii: usoara, moderata, severa si remisiune.

Distributia leziunilor, conform Clasificarii Montreal, a fost grupata in: proctita (leziuni limitate pana la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene), colita stanga (leziuni extinse distal de flexura splenica) si colita stanga extinsa inclusiv pancolita (leziuni extinse proximal de flexura splenica). Au fost studiate activitatea clinica a CU precum si extinderea leziunilor la debut, ulterior la fiecare puseu de reacutizare a bolii, precum si la sfarsitul perioadei urmarite.

Analiza statistica. Datele au fost procesate cu ajutorul instrumentelor statistice in Excel (Microsoft Excel 2003).

 

REZULTATE: Incidenta anuala a pacientilor cu CU a cunoscut un trend ascendent: de la 12 cazuri nou diagnosticate in 2007 s-a ajuns la 35 cazuri noi in 2010, respectiv 30 cazuri noi in 2011. De asemenea, a crescut numarul pacientilor dispensarizati cu CU de la 58 in 2007 la 160 in 2011 (figura 1).

 

Figura 1. Tendinte tempoale ale BII

 

In lotul studiat am avut o repartitie aproximativ egala pe sexe a pacientilor: 51% femei, 49% barbati. Majoritatea pacientilor au fost din mediul urban (71%). Dupa judetul de origine, adresabilitatea cea mai mare a fost a pacientilor din judetul Mures (66,25%) fiind urmati de cei din judetele Sibiu (8,125%), Harghita (6,25%) si Neamt (4,37%).

Varsta minima de debut a CU a fost de 15 ani, iar varsta maxima 80 ani. Incidenta CU in raport cu varsta a cunoscut un trend bimodal: un prim varf al debutului bolii a fost intre 31-40 ani, iar al doilea varf a fost observat intre 51-70 ani (figura 2).

 

Figura 2. Evolutia incidentei CU in raport cu varsta

 

In ceeea ce priveste statutul de fumator, 61% dintre pacienti au fost nefumatori, iar 25% fumatori activi. In grupul pacientilor fumatori a predominat sexul feminin, iar in celelalte 2 grupuri (fosti fumatori respectiv nefumatori) repartitia pe sexe a fost aproximativ egala (figura 3).

 

Figura 3. Efectul fumatului pe sexe asupra incidentei CU

 

 

Dupa extinderea leziunilor, 60% dintre pacienti au avut colita stanga, 22% colita stanga extinsa, iar 17% proctita. Dupa severitatea bolii, 54% dintre pacienti au avut pusee moderate de boala, 24% pusee usoare, 15% pusee severe si numai 7% au fost in remisiune clinica si endoscopica pe perioada examinata. Toti pacientii au avut cel putin o internare, iar numarul maxim de internari a fost de 10. Evolutia CU in perioada examinata este ilustrata in figura 4 si 5.

 

Figura 4. Extinderea CU

 

 

Figura 5. Severitatea RCUH

 

 

In ceea ce priveste tabloul biologic, 63% dintre pacienti au prezentat hipoproteinemie cu hipoalbuminemie, 47% dintre pacienti au prezentat anemie. In perioadele de activitate ale bolii doar 13% dintre pacienti au avut valori pozitive ale PCR (fig.6).

 

Figura 6. Teste biologice

 

Dintre complicatiile intestinale, in lotul studiat au predominat HDI 89%, 8% dintre pacienti au prezentat stenoze colonice, 1% dintre pacienti au prezentat perforatie colonica, 2% au prezentat malignizare. Dintre complicatiile extraintestinale au predominat artrita (2%), CSP (2%) si infectiile urinare trenante (2%).

Prezenta displaziei de grad jos (LGD) a fost identificata la 2 pacienti, displazia de grad inalt (HGD) a fost identificata la 1 pacient (1%), la care evolutia bolii a avut o durata de 5 ani. Cancerul colorectal (CCR) a fost identificat la 2 pacienti cu evolutie indelungata a afectiunii (16 ani, respectiv 5 ani). La acesti pacienti indicatia terapeutica a fost interventia chirurgicala. In situatiile in care s-au decelat modificari displazice, biopsiile au fost prelevate din zone de stenoza sau din zonele cu pseudopolipi inflamatori. Indicatia terapeutica la acesti pacienti a fost interventia chirurgicala, respectiv proctocolectomie totala.

 

DISCUTII: In perioada 2007-2011 in dispensarizarea Clinicii de Gastroenterologie au fost 160 de pacienti cu colita ulcerativa. O prima constatare a fost cresterea incidentei anuale a CU: de la 12 cazuri nou diagnosticate in 2007 la 35 cazuri noi in 2010, respectiv 30 cazuri noi in 2011. Cresterea progresiva a incidentei in perioada de studiu este de cauza necunoscuta, insa un posibil rol il ocupa factorii comportamentali (nutritia si stilul de viata). Un studiu recent, care a avut ca scop evaluarea incidentei si prevalentei CU in sud-estul Europei, raporteaza un trend ascendent pentru tari ca Ungaria (5.9/105) si Croatia (3.9-5.9/105) in comparatie cu tarile din nordul si vestul Europei [1,2]. Datele unui studiu epidemiologic efectuat in 2003 in Romania, raporteaza o incidenta de 0.97/100 000 de locuitori populatie adulta pentru colita ulcerativa (CU) si 0.50/100 000 de locuitori pentru boala Crohn (BC). Prevalenta fiind de 2.42 la 100 000 de locuitori populatie adulta pentru CU si, respectiv 1.52 pentru BC [3].

In comparatie cu datele din literatura, in studiul nostru am avut o distributie aproximativ egala pe sexe, desi in 2009 s-a remarcat o incidenta mai mare la sexul feminin. In populatiile de origine nord-vest europeana, se remarca o incidenta cu 30% mai mare la sexul feminin [4,5,6].

Evolutia incidentei in raport cu varsta este bimodala, cu un prim varf intre 15-25 de ani si un al doilea, mai mic, intre 55 si 65 de ani [6]. Din observatiile noastre reiese, ca grupul de varsta 31-40 ani a fost predominant.

Un aspect epidemiologic important consta in incidenta de aproximativ 2 ori mai mare a CU printre nefumatori: persoanele care au abandonat fumatul, indeosebi marii fumatori, asociaza un risc crescut de a dezvolta un puseu inaugural sau pusee recurente de activitate inflamatorie a CU [7,8]. In studiul actual, am avut: 61% nefumatori, 25% fumatori activi si 14 % fosti fumatori, ceea ce confirma datele din literatura ca riscul de a dezvolta CU este mai mic la fumatori in comparatie cu celelalte 2 grupuri.

Un studiu recent a demonstrat ca durata medie, de la debutul CU pana la aparitia CCR, este de 16 ani. Concluzia studiului a fost, ca formele de CU cu evolutie indelungata au un risc crescut pentru dezvoltarea CCR [9]. In studiul nostru am avut doar 2 pacienti cu CCR, la unul dintre ei evolutia bolii a avut o durata de 16 ani. Dar am demonstrat ca si formele cu o evolutie mai scurta (5ani) pot prezenta un risc la fel de mare pentru aparitia CCR.

 

CONCLUZII: Conform rezultatelor obtinute, CU are un trend ascendent al incidentei, ceea ce impune un management corespunzator al pacientilor cu sindrom diareic la care se asociaza sau nu elemente patologice (sange, mucus). Aceste date demonstreaza utilitatea supravegherii endoscopice la pacientii cu boala de data veche si la cei cu forma extinsa a bolii, inclusiv pancolita, precum si utilitatea colectomiei precoce la pacintii cu displazie severa.

 

 

Bibliografie:

1.        LAKATOS, L., MESTER GERDELYI, Z., et al-Striking elevation in the incidence and prevalence of inflammatory bowel disease in a province of Western Hungary between 1977 and 2001. World J Gastroenterol, 10:404-9., 2004,

2.        VUCELIC, B., KORAC, B., SENTIC, M., et al-Ulcerative colitis in Zagreb Yugoslavia: incidence and prevalence 1980-1989. Int J Epidemiol, 20: 1043-7., 1991,

3.        GHEORGHE, C., PASCU, O., GHEORGHE, L., et al-Epidemiology of inflammatory bowel disease in adult who refer gastroenterology care in Romania: a multicentric study. Eur J Gastroenterol Hepatol, 16: 1.153-1.161., 2004,

4.        KOLOSKY, N.A., BRET, L., RADFORD-SMITH, G.-Hygiene hypothesis in inflammatory bowel disease: a critical review of the literature. World J Gastroenterol.; 14:165-173, 2008,

5.        LOFTUS, E.V. Jr.-Clinical epidemiology of inflammatory bowel disease: incidence, prevalence, and environmental influences. Gastroenterology; 126: 1504 - 1517, 2004,

6.        CALKINS, B.M., LILIENFELD, A.M., GARLAND, C.F., MENDELOFF, AI.-Trends in the incedence rates of ulcerative colitis and Crohn's disease. Dig Dis Sci, 29:913., 1984,

7.        CALKINS, B.M.,-Smoking factors in ulcerative colitis and Crohn's disease in Baltimore. Am J Epidemiol, 120:498, 1984,

8.        KOUTROBAKIS, I., MANOUSONOS, O.N., MEUWISSEN, S.G.M., PENA, A.S.,-Environmental risk factors in inflammatory bowel disease. Hepatogastroenterology; 43: 381 - 393., 1996,

9.        KARVELLAS, C. J., FEDORAK, R.N., HANSON, J., and WONG, C. K. W.,-Increased risk of colorectal cancer in ulcerative colitis patients diagnosed after 40 years of age, Canadian Journal of Gastroenterology, vol. 21, no. 7, pp. 443-446, 2007



Journal published by SNSPMS